Noaptea

De ce întunericul reprezintă moartea?

De ce cel mai rece loc din univers ne sperie atât de tare? De ce credem că lumina este viață? În forma materiala am omorât tot ce a putut fi omorât. Am mâncat tot ce se poate mânca. Ne hrănim pentru gust. Mâncăm lucruri vii. Dar și noi suntem mâncați de vii. La morte ne transformăm și ajungem în alți oameni, într-un fel sau altul. Totul e mâncare. Totul e energie. Totul e atât de trist. Dar mai trist de atât este că ne gândim că acolo unde nu poate trai nici cea mai rezistentă bacterie este un loc mort. Dacă acolo viața dăinuie tocmai pentru că se ascunde de lumină. Vedem lumina precum viață dar ea arde, transformă, poluează universul și în majoritatea cazurilor duce la explozii razbnatoare spre cei ce au avut nevoie de ea. Fiecare atom este luat și aruncat cât mai departe. Departe spre acele locuri goale de răutate, de materie și de lumină pentru a relua ciclul distructiv.